Editorial la Pulsul Geostrategic 194 - Care sunt tendinţele în evoluţia terorismului global?

Care sunt tendinţele în evoluţia terorismului global?
Corneliu PIVARIU

  La 19 iunie 2014, Departamentul de Stat SUA a organizat un brifing special, în care a fost prezentat  documentul anual, intitulat “Country Reports on Terrorism 2014”. Pe parcursul a aproape 400 de pagini, documentul face o analiză a peste 70 de organizaţii teroriste catalogate de SUA, situaţia ameninţărilor teroriste in numeroase ţări din lume grupate pe continente, ţări care sponsorizează terorismul, pericolul folosirii în scopuri teroriste a armelor de distrugere în masă (chimice, biologice, radiologice şi nucleare), etc.

Cum era de aşteptat, una din ameninţările majore, căreia i se acordă atenţie, este cea reprezentată de (conform denumirii folosită în document), Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIL), care a reuşit  “să ocupe teritorii fără precedent” în Irak şi Siria şi care continuă să primească un flux important de luptători străini. Analiza arată că “cu toate că Al Qaida şi organizaţiile afiliate acesteia s-au fragmentat, slăbiciunea sau existenţa statelor eşuate au continuat să reprezinte un mediu permisiv pentru apariţia radicalismului extremist şi a violenţelor, mai ales în Yemen, Siria, Libia, Nigeria şi Irak”. Atacul terorist din Tunisia, din 26 iunie, revendicat de ISIL, soldat cu moartea a peste 30 turişti străini şi plecarea precipitată a mii de alţi turişti din staţiunile tunisiene, cel de la o moschee din Kuweit în aceeaşi perioadă, fac şi mai pregnantă ameninţarea reprezentată de această organizaţie.

Continuând tendinţa menţionată în raportul din anul precedent, grupările teroriste folosesc metode şi tactici tot mai agresive în atacurile lor. În cazul ISIL acestea includ represiunea brutală a comunităţilor aflate sub controlul organizaţiei, folosind metode de o violenţă extremă ca decapitarea sau crucificarea, cu intenţia expresă de a îngrozi oponenţii (vezi şi Puncte de vedere în Pulsul Geostrategic nr. 181/20.12.2014, pag.17 şi 188/05.04.2015, pag.24). Decapitarea a fost o formă de execuţie abandonată treptat în lume, dar este mai puţin cunoscut că ea figurează încă, în legislaţia din Iran, Qatar şi Yemen, ca pedeapsă legală; folosirea acestei metode a fost însă suspendată în mod oficial în aceste ţări. În pofida constituirii coaliţie internaţionale împotriva ISIL şi a adoptării Rezoluţiei Consiliului de Securitate a ONU 2178 din septembrie 2014, organizaţie continuă să se dezvolte. Prevenirea fluxului de terorişti spre şi din zonele de conflict este în continuare o provocare la care statele democratice încă nu au găsit un răspuns suficient de eficace.

Războiul civil din Siria a constituit un al factor care a influenţat evoluţia fenomenului terorist în 2014. Conform datelor menţionate în raportul amintit mai sus, numărul total al luptătorilor străini care au intrat în Siria a fost, în cursul anului 2014 a fost (date din decembrie 2014) de 16.000 oameni, din peste 90 de ţări. Acesta a depăşit numărul total al teroriştilor străini care au intrat în Afganistan, Pakistan, Irak, Yemen şi Somalia în ultimii 20 de ani. Cea mai mare parte a acestora s-au integrat în ISIL, organizaţia fiind în măsură să ocupe teritorii contigue în vestul Irakului şi estul Siriei, auto-declarând Statul Islamic (cu capitala la Raka - în Siria).
ISIL a demonstrat o capacitate deosebită în folosirea mijloacelor media şi a celor on-line pentru a se adresa unui cât mai larg spectru de audienţă posibilă, printre care: populaţia sunită arabă, recruţilor potenţial, guvernelor membrilor coaliţie şi altor populaţii vorbitoare de limbă engleză de pe tot globul, folosind în acest scop cele mai populare platforme media (YouTube, Facebook şi Twitter). În 2014 ISIL şi-a extins tactica mesajelor prezentând o versiune idealizată a vieţii după regulile sale şi progresele în edificarea instituţiilor ordinii statale promovate de organizaţie.

Conform statisticilor anexate Raportului Departamentului de Stat, (pregătite de Universitatea din Maryland), în 2014 numărul atacurilor teroriste a crescut cu 35%, iar numărul total al victimelor cu 81%, comparativ cu anul 2013, îndeosebi ca urmare a acţiunilor din Irak, Afganistan şi Nigeria. Peste 60% din atacuri au avut loc în cinci ţări: Irak, Pakistan, Afganistan, India şi Nigeria, iar 78% din numărul total al victimelor atacurilor teroriste s-au produs în cinci ţări: Irak, Nigeria, Afganistan, Pakistan şi Siria. Nu mergem mai departe cu prezentarea acestor date, subliniind că, Anthony H. Cordesman, proeminent autor şi analist al Center for Strategic&International Studies (CSIS), a publicat, la 23 iunie, un comentariu critic la adresa datelor furnizate de rapoartele Departamentului de Stat privind terorismul global pentru perioada 1982-2014, demn de luat în consideraţie. Indiferent de situaţie însă, este evident că la nivel global nu se reuşeşte elaborarea unei legislaţii şi implementarea unor programe coerente pentru prevenirea violenţei extremiste.
 

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2015-07-05 Imprimare Download sus