Editorial la Pulsul Geostrategic 184 - Forumul Economic Mondial - Davos 2015

Forumul Economic Mondial - Davos 2015
Corneliu PIVARIU

“There are four ingredients in true leadership: brains, soul, hearts and good nerves”.
Klaus Schwab,
Founder and Executive Chairman – World Economic Forum

A 45-a reuniune a Forumului Economic Mondial de la Davos-Klosters, Elveţia, desfăşurat în perioada 21-24 ianuarie 2015 a grupat un număr record de participanţi, celor 1.500 de membri marcanţi ai comunităţii internaţionale de afaceri, din peste 100 de ţări, li s-au adăugat peste 40 de şefi de state şi guverne, alţi 300 membri ai diferitelor guverne. Mediul academic a fost puternic reprezentat, printre alţii, de 14 laureaţi ai premiului Nobel, fiind invitaţi şi 800 de participanţi din sectorul public şi societatea civilă. Sectorul particular a fost prezent prin participanţi din peste 20 domenii, cei mai mulţi fiind din media, IT, sistemul bancar, pieţele de capital, servicii. Numai 17% din participanţi au fost femei, media de vârstă fiind de 53 ani bărbaţi şi 48 de ani pentru femei. În total au participat circa 2.500 de invitaţi, 25% dintre ei fiind din SUA şi 10% britanici.
 

Titlul sub care s-au desfăşurat lucrările a fost “Noul context global”, în mai mult de 120 secţiuni transmise în direct, numeroase dintre acestea fiind oferite în până la şapte limbi, pentru a reflecta cuprinderea globală a evenimentului.
 

Densitatea evenimentelor desfăşurate în paralel, dar mai ales faptul că acţiunea reală se petrece în afara cadrului general organizat, face dificil un rezumat al reuniunii în acest spaţiu. Personalităţile politice de primă mărime, miniştrii de finanţe, bancherii, mogulii de presă, preferă să aibă discuţii mai aplicate în cabanele sau apartamentele lor din hoteluri, în timp ce pentru preşedinţii marilor corporaţii Davosul reprezintă oportunitatea de a se întâlni în câteva zile cu personalităţi pe care ar fi dorit să le vadă pe parcursul unui an întreg.
 

Pe de altă parte, realitatea văzută de diferiţi participanţi depinde în mare măsură de experienţele pe care le-au trăit. Una din problemele aflate în centrul atenţiei a fost situaţie din Uniunea Europeană, a cărei realitate (şi necesitatea unor reforme structurale) este ilustrată semnificativ de următoarea statistică: Europa reprezintă 9% din populaţia globului, 25% din Produsul Intern Brut mondial, dar 50% din cheltuielile legate de pensii în lume; la cursul Euro actual, un angajat european costă o firmă multinaţională (salariu şi fonduri de pensii) de două ori mai mult decât un angajat pe o funcţie similară în SUA.
 

Globalizarea şi digitizarea reprezintă provocări pentru toate instituţiile, de stat sau particulare, acestea fiind bazate pe o evoluţie înceată, de sus în jos, pe realitatea analogă, centrată pe evoluţia occidentală, în timp ce actualmente ele trebuie să facă faţă unor evoluţii rapide, multipolare, de jos în sus şi digitizată. Astfel se poate aprecia că cele mai multe instituţii se zbat între trecut şi viitor.
 

Un alt element important îl reprezintă încrederea - cel care o poate crea va avea un nou avantaj competitiv. Barometrul de încredere pentru 2015, recent publicat, relevă că există o mare fisură în relaţia de încredere între populaţie şi organizaţiile de orice fel, corporatiste, guvernamentale sau neguvernamentale (NGO). În general acestea se bucură de sub 50% din încrederea populaţiei. Poate deloc surprinzător, şi în pofida dezvăluirilor lui Snowden, serviciile de informaţii au o cotă de încredere de circa 70% în rândul populaţiei. Într-o lume interconectată, în care interoperabilitatea este un element cheie, încrederea capătă valenţe deosebit de importante.
 

Evoluţiile principale viitoare, aşa cum par a fi rezultate de la Davos, ar putea fi: lumea va fi mai multipolară, faţă de centrul occidental; în afară de Africa şi India lumea va fi mai bătrână; organizaţiile, instituţiile şi dreptul vor trebuie remodelate pentru a corespunde unei lumi în care persoanele se deplasează cu un supercomputer în buzunar (IPhone 6 are o putere de procesare de 650 de ori mai mare comparativ cu un Pentium din 1995); lumea de azi ne face în acelaşi timp mai conectaţi dar şi mai deconectaţi. Cu siguranţă, viitorul vine mai repede decât ne putem imagina.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2015-02-05 Imprimare Download sus