Editorial la Pulsul Geostrategic 164 - Convenţia de la Montreux şi importanţa strategică a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele

Convenţia de la Montreux şi importanţa strategică a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele
Corneliu PIVARIU

Evenimentele din Ucraina şi secesiunea peninsulei Crimeea de Ucraina, urmată de alipirea la Rusia (unele surse menţionează şi viitoarea punerea în aplicare a unui proiect de construire a unui pod peste strâmtoarea Kerci, asigurând astfel o legătură terestră directă cu Rusia, dacă nu cumva acest pod nu va mai fi necesar ca urmare a alipirii zonei de est şi sud a Ucrainei tot la Rusia, într-o etapă pe care mulţi nu o văd prea îndepărtată), pun încă odată în evidenţă importanţa geopolitică a Mării Negre, iar în cadrul acesteia rolul Turciei în controlarea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. Deşi tehnica militară a evoluat foarte mult de la semnarea Convenţiei de la Montreux (20 iulie 1936), importanţa strategică a singurei căi navigabile de legătură între Marea Neagră şi Marea Mediterană  (strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, strâmtoarea Dardanele şi apoi Marea Egee) rămâne aproape neştirbită. Bosforul, Marea Marmara şi Dardanelele sunt în întregime pe teritoriul Turciei.

Prin Bosfor (cu lungimea de circa 30 km şi lăţimea de 700 m) şi Dardanele (circa 68 km lungime şi 1,2 km lăţime), în anul semnării Convenţiei de la Montreux, au trecut 4.400 nave. Azi traficul depăşeşte 51.000 nave, circa 140 vase pe zi (fără traficul local). În decembrie 2013, prin Bosfor, au trecut 4.187 de nave. Numai tranzitul anual de produse petroliere se ridică la un total de 140 milioane tone de petrol, 4 milioane tone de gaz lichefiat şi 3 milioane tone de alte produse chimice. În aprilie 2011 premierul Erdogan a anunţat public detaliile unui nou proiect “Kanal Istanbul” (vezi şi P.G.nr.98/05.05.2011), un canal paralel cu Bosforul, la vest de periferia capitalei, cu o lungime de circa 45-50 km, o lăţime a pânzei de apă de serviciu de 150 m şi o adâncime de 25 m, care va urma să preia complet traficul de mărfuri din Bosfor (prima fază a construcţiei a început în aprilie 2013 şi se doreşte ca inaugurarea să aibă loc în 2023 la cea de-a 100 aniversare a declarării Republicii). Rămâne încă oarecum neclar care va fi regimul juridic internaţional al “Kanal Istanbul”, comparativ cu prevederile Convenţiei Montreux, iar acesta nu este unicul punct controversat al proiectului.

Libertatea de trecerea  navelor de război prin strâmtori este reglementată după o formulă care depinde dacă aceasta are loc în timp de pace său război, iar în timp de război se prevăd variantele când Turcia este putere neutră, dacă este beligerant sau perioadele în care Turcia se consideră ameninţată, sau in pericol iminent de război.

În timp de pace, sau de război, când Turcia este neutră, nouă sau mai puţine nave militare uşoare sau auxiliare (aparţinând ţărilor neriverane la Marea Neagră), pot traversa simultan strâmtorile, cu condiţia ca tonajul total al acestora să nu depăşească 30.000 tone; nu sunt acceptate nave mai mari de 15.000 tone, precum şi cele ale căror tunuri depăşesc calibrul 203 mm. Traversarea portavioanelor este interzisă. Aceste nave pot rămâne în Marea Neagră pentru maxim 21 de zile, iar tonajul maxim total pentru navele de război ale statelor neriverane Mării Negre este de maxim 45.000 tone).

În condiţiile când Turcia este parte beligerantă, sau se consideră ameninţată sau în pericol iminent de război, trecerea navelor militare este complet la discreţia autorităţilor turceşti. În aceste condiţii navele comerciale continuă să se bucure de dreptul de tranzit, însă trebuie să intre în strâmtori pe timp de zi şi să respecte schemele de separare a traficului şi pilotajul obligatoriu stabilit de Turcia. În aprilie 1982, un amendament la Convenţie permite Turciei să închidă strâmtorile prin proprie decizie, indiferent dacă este pace sau război.

Convenţia ONU privind Legea Mării (UNCLOS), care a intrat în vigoare în noiembrie 1994, a determinat prezentarea unor solicitări către Turcia, pentru ca şi  Convenţia Montreux să fie revizuită şi adaptată pentru a o face compatibilă cu prevederile UNCLOS privind regimul strâmtorilor în navigaţia internaţională. Refuzul Turciei de a semna UNCLOS semnifică faptul că Montreux rămâne în vigoare, fără nici un amendament.

La 7 martie distrugătorul USS Truxtun (9.200 t) a traversat Bosforul, pentru a participa la un exerciţiu naval anterior planificat, împreună cu nave militare ale Bulgariei şi României.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2014-03-20 Imprimare Download sus