Editorial la Pulsul Geostrategic 156 - Alegeri prezidenţiale în Caucaz

Alegeri prezidenţiale în Caucaz
Corneliu PIVARIU

În evoluţia viitoare a situaţiei din Caucaz şi nu numai, alegerile prezidenţiale din Azerbaidjan, la 9 octombrie şi cele din Georgia, din 27 octombrie, vor juca un rol important. Chiar dacă rezultatele acestora nu au constituit o surpriză, semnificaţiile şi consecinţele acestora merită să fie analizate.

În Azerbaidjan, preşedintele în exerciţiu Ilham Aliyev a câştigat cu uşurinţă un al treilea mandat, cu un total de aproape 85% din voturi şi a depus jurământul la 19 octombrie, jurând “să servească poporul cu demnitate” şi “să fie credincios valorilor naţionale şi tradiţiilor poporului azer”, pentru cel puţin încă cinci ani - durata mandatului prezidenţial. Cu o populaţie de aproape 10 milioane de locuitori, Azerbaidjanul are o situaţie economică înfloritoare, ca urmare a marilor rezerve de petrol şi gaze naturale, cu un produs intern brut de 97,172 miliarde $ şi un venit pe cap de locuitor de 10.568 $ (estimări 2012), depăşind cu mult vecinii săi din Caucaz - Georgia şi Armenia. Surse guvernamentale din Baku apreciază că stabilitatea politică şi managementul economic performant executat sub conducerea preşedintelui Aliyev au contribuit la dezvoltarea rapidă a ţării în ultimii ani. Acesta a reuşit să păstreze un echilibru între diferite interese externe care se manifestă în zonă, urmărind interesul naţional al ţării sale, fără a se alia necondiţionat cu nici una din marile puteri ale lumii. Dintre acestea, relaţiile cu Federaţia Rusă şi SUA sunt predominante, iar Uniunea Europeană încearcă să contribuie - ar trebui să facă mai mult, credem noi - pentru a sprijini evoluţia democratică a unei ţări în care politica şi securitatea energetică joacă un rol primordial. 

Cea mai importantă problemă de politică externă şi securitate cu care se confruntă Azerbaidjanul, încă de la desprinderea sa de URSS, este situaţia din Nagorno-Karabakh, a cărei rezolvare nu se întrevede a se realiza pe termen scurt sau mediu. Situaţia din această zonă a înregistrat noi tensiuni în ultimii doi ani, la 5 noiembrie 2013, copreşedinţii Grupului Minsk din cadrul OSCE, care negociază din 1994 o soluţie paşnică, au cerut noi clarificări părţilor. Azerbaidjanul a luat, începând cu 2011, măsura majorării substanţiale a cheltuielilor sale militare, de la 1,618 miliarde $ în 2010  la 3,079 miliarde $ în 2011 şi 3,078 miliarde $ în 2012 cea ce la nivelul anului 2012 reprezintă de opt ori mai mult decât cheltuielile militare ale Armeniei (date SIPRI 2013). Credem că măsuri importante de creare şi consolidare a încrederii între cele două părţi implicate în conflict pot constitui o bază temeinică pentru o soluţie paşnică, pericolul reizbugnirii unui nou conflict militar nefiind însă pe deplin înlăturat.

În Georgia, la 27 octombrie, la a şasea rundă de alegeri prezidenţiale după câştigarea independenţei, candidatul coaliţiei de guvernământ “Visul Georgian” - Giorgi Margvelashvili fost viceprim-ministru şi ministru al educaţiei şi ştiinţei) a câştigat cu 62,11%, în faţa candidatului opoziţiei (Mişcarea de Unitate Naţională a fostului preşedintele Mikhail Saakashvili), Davit Bakradze, care a obţinut numai 21,73% din voturi. Conform constituţiei Mikhail Saakashvili nu mai putea candida la un al treilea mandat şi chiar dacă ar fi existat această posibilitate, credem că ar fi pierdut alegerile.

La 2 noiembrie primul-ministru în exerciţiu şi şef al coaliţiei de guvernământ, Bidzina Ivanishvili, a anunţat nominalizarea ca prim-ministru a actualului ministru de interne Irakly Garibashvili, în vârstă de 31 de ani. După nominalizare, acesta a declarat: “promit poporului că voi fi dedicat obiectivelor şi principiilor declarate de Bidzina Ivanishvili şi să contribui la dezvoltarea ţării”.  Noul preşedinte ales a declarat că Irakly Garibashvili este o personalitate importantă a societăţii: “Avem relaţii bune. Îmi face plăcere că voi avea un prim-ministru ca Irakli”, a mai spus acesta. Noul prim-minsitru va trebui aprobat de parlament şi preşedinte. Conform unor date publice, Bidzina Ivanishvili urmează să demisioneze la 24 noiembrie, respectându-şi astfel angajamentul luat după câştigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2012. Se încheie astfel câştigarea completă a puterii de către coaliţia Visul Georgian, apărută de numai doi ani pe scena politică georgiană. Credem că noul guvern  georgian va continua orientarea pro-occidentală, căutând însă un nou echilibru între Est şi Vest, iar oportunităţile care îi vor fi oferite de Rusia ar putea întârzia întărirea legăturilor cu Uniunea Europeană şi NATO, primirea Georgiei ca membru în cele două organizaţii nefiind previzibilă, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2013-11-20 Imprimare Download sus