Punct de vedere la Pulsul Geostrategic 114 - Scurtă radiografie a Irakului după retragerea trupelor americane

Scurtă radiografie a Irakului după retragerea trupelor americane
Autor: Corneliu PIVARIU

Produsul Intern Brut (PIB) al Irakului pentru anul 2011 este estimat la 108,4 miliarde $, în timp ce pentru 2012 se previzionează o creştere până la 128,1 mld. $. În cadrul acestuia veniturile din exportul de petrol sunt estimate, pentru 2011, la 37 mld. $ (cele mai mari venituri în ultimii ani au fost obţinute în 2008 -42,5 mld. $). De fapt, una din preocupările importante ale prezenţei americane în Irak a fost asigurarea reluării exportului de petrol şi menţinerea producţiei la un nivel de peste 2 milioane de barili/zi. În acest sens, datele publice menţionează că înainte de războiul din 2003 producţia de petrol era de circa 2,5 mil. barili/zi, iar exportul era 1,7-2,5 mil. barili/zi. În iulie 2011 producţia a fost de 2,37 mil. barili/zi, iar exportul de 1,82 mil. barili/zi.

Populaţia Irakului, după ultimele date, este de 31,7 milioane locuitori, din care 18,7 milioane (59%) în vârstă de 15 ani şi mai puţin, o populaţie tânără, cum este specific şi altor ţări din zona MENA. Familia medie este compusă din 6 membri (7,4 în mediul rural). În privinţa studiilor situaţia a rămas dificilă, analfabeţii reprezentând 38%, studii primare şi medii au circa 50%, iar 11% studii universitare. Numărul total al angajaţilor este de 7,3 milioane, remarcându-se o mare discriminare faţă de femei, care reprezintă doar 15% din totalul acestora. Aceeaşi situaţie este şi în privinţa şomajului, care afectează 27% din femei şi numai 17% din bărbaţi, rata şomajului fiind mai mare în rândul tinerilor - 18%.

La nivel naţional electricitatea este furnizată în medie pentru 14,6 ore/zi (11,4 h/zi în mediul rural şi 15,8 h/zi în mediul urban); aceasta se obţine printr-o combinaţie între sistemul public şi generatoare individuale sau de grup, în condiţiile când 90% din populaţie completează furnizarea de energie electrică pin folosirea generatoarelor individuale sau de cvartal. Această situaţie face ca 79% din irakieni să considere serviciile de electricitate ca “rele” sau “foarte rele”.

În privinţa apei, 65% din populaţie foloseşte reţelele publice ca sursă principală pentru apa de băut, în condiţiile când 25% primesc apă de băut mai puţin de 2 ore/zi. Numai 38% din populaţie consideră apa de băut din reţelele publice ca “bună” sau “foarte bună”.

Situaţia refugiaţilor interni sau externi se îmbunătăţeşte treptat. Ca urmare a sporirii ajutoarelor financiare acordate în 2011 (de la 1 la 4 miliarde dinari) numărul refugiaţilor interni a scăzut cel mai mult în luna august 2011 (Bagdad 303.394, Ninive - 178.314; Dyala -114.423), cifrele arătând însă că situaţia este încă destul de gravă. Dintre refugiaţii externi, din Siria au revenit 24.980 (comparativ cu 29.135 între 2008-2009) şi 984 din Libia (faţă de circa 450 între 2008-2009). Desigur, în cazul revenirii refugiaţilor din aceste două ţări un rol important l-au jucat şi evenimentele interne din aceste ţări.

Un raport al Băncii Mondiale din 2010 situează Irakul pe locul 174 din 183 de ţări în ceea ce priveşte birocraţia pentru demararea unei afaceri, iar Transparency International clasifică Irakul, ca percepţie a corupţiei, pe locul 175 din 178 de ţări.

Situaţia de securitate continuă să fie o problemă, în condiţiile când în ultimele săptămâni peste 100 de persoane au murit şi 200 au fost rănite în atentate cu bombă în diferite zone din ţară, inclusiv în Bagdad, în condiţiile când sunt menţinute numeroase puncte de control, armata numără 280.000 de militari, iar poliţia şi grănicerii au 645.000 oameni.

În septembrie 2011 Irakul a achitat prima tranşă pentru livrarea a 18 avioane F-16C (valoare totală 4,2 miliarde $), iar în decembrie 2011 a mai semnat un contract pentru livrarea a încă 18 avioane F-16 (2,3 miliarde $) din SUA, ceea ce a trezit numeroase remarci negative. Percepţia publică este că siguranţa pe străzi este mai importantă decât cea a spaţiului aerian, iar banii putea fi mai bine cheltuiţi şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a economiei.

Premierul Nuri al-Maliki se confruntă cu suficiente probleme politice pentru consolidarea puterii, fostul vicepreşedinte Tarek Hashemi (sunit), acuzat de organizarea unor atacuri cu bombe şi pentru care s-a emis un mandat de arestare la 19 decembrie 2011, s-a refugiat în zona autonomă kurdă şi refuză să se predea. Maliki încearcă să-şi întărească poziţia şi printr-un control mai mare asupra serviciilor de informaţii, considerate cheia luptei pentru controlul instituţiilor statului irakian.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2012-01-20 Imprimare Download sus