Editorial la Pulsul Geostrategic nr. 85

Noi elemente ale dezvoltării cooperării Chinei în Europa şi Asia
Autor: Corneliu PIVARIU


După ce la sfârşitul lunii septembrie, prin vizita preşedintelui Dmitri Medvedev la Beijing, cele două ţări au demonstrat abilitatea de a nu-şi pune piedici una alteia pe plan internaţional şi chiar să coopereze în zonele de interes comun, China a continuat politica de dezvoltare globală a prezenţei sale, prin vizita efectuată de premierul Wen Jiabao în Europa, în perioada 2-9 octombrie. Acesta s-a deplasat în Grecia, Belgia, Italia, Germania şi Turcia, a fost prezent la al 8-lea Summit Asia-Europa şi la a 13-a reuniune UE-China.

Apreciem că acţiunea face parte din planul geopolitic global al Chinei de aşi asigura noi posibilităţi de dezvoltare economică, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea resurselor energetice, motiv pentru care premierul chinez a fost însoţit de o numeroasă delegaţie de oameni de afaceri, cu obiective pragmatice.

În Grecia, unde un premier chinez a fost prezent după o pauză de 24 de ani, premierul Wen a declarat, printre altele, că numărul containerelor descărcate în portul Pireu va ajunge la 800.000 în 2010, pentru ca în 2015 acesta să fie de peste patru ori mai mare (firma chineză COSCO execută deja de circa doi ani un proiect de dezvoltarea terminalului de containere în Pireu). Conform aceloraşi declaraţii, cooperarea în domeniul marinei comerciale dintre cele două ţări este un sector important, deoarece „60% din petrolul importat de China şi 50% din mărfurile chinezeşti exportate este făcut cu nave greceşti”.
Unii comentatori subliniază că implicarea economică a Chinei în Grecia este cea mai importantă, de la Planul Marshall adoptat de SUA pentru Grecia, după războiul civil din 1946-1949. Unele mijloace media vest-europene au apreciat că Grecia ar putea deveni „prima colonie chineză în Europa” – apreciere pe care desigur o considerăm exagerată, făcută şi pe fondul declaraţilor premierului Wen Jiabao, conform cărora China este dispusă să acorde orice ajutor financiar necesar Greciei, pentru a depăşi actuala criză.

În Italia au fost semnate mai multe acorduri de cooperare privind dezvoltarea unor proiecte energetice, îndeosebi energie solară, şi Internet de bandă largă, în valoare de 2,25 miliarde Euro. Au fost avansate estimări privind dublarea schimburilor economice bilaterale la 100 miliarde de dolari începând cu 2015.

Din punct de vedere al rezultatelor concrete, vizita în Turcia a fost printre cele mai importante, în primul rând din punct de vedere economic. A fost semnat un contract de cooperare pentru construirea în comun a unei căi ferate pe teritoriul Turciei cu lungimea de 4.500 Km „un adevărat drum al mătăsii” – după cum s-a exprimat premierul turc Erdogan. Au mai fost semnate acorduri în domeniile telecomunicaţiilor, energetic, infrastructură, comerţ şi cultură. China şi-a prezentat disponibilitatea pentru construcţia unui al treilea pod peste Bosfor şi linii de metrou. În schimburile bilaterale fiecare ţară îşi va folosi moneda naţională şi nu dolarul american.

Concluzia în ceea ce priveşte relaţiile China-Turcia, a fost subliniată de premierul chinez la conferinţa de presă comună: „Am decis ca relaţiile noastre să facă obiectul unui parteneriat strategic” adăugând că în cadrul acestuia vor coopera împreună şi „în lupta împotriva terorismului şi extremismului prin stabilirea unor mecanisme bilaterale”.
Scurta vizită în Germania a prilejuit o analiză atentă a relaţiilor bilaterale şi a posibilităţilor de dezvoltare a acestora, precum şi a relaţiilor dintre China şi UE. Conform datelor oficiale chineze, cancelarul Angela Merkel a promis că Germania va continua să acorde sprijinul său pentru ca UE să recunoască statutul de economie de piaţă pentru China. Relaţiile bilaterale China-UE au fost analizate având în vedere cooperarea durabilă existentă în cei 35 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între părţi, Parteneriatul Strategic lansat în 2003, creşterile înregistrate în 2010 în domeniul comerţului şi investiţiilor şi au fost discutat numeroase probleme macro-economice. A fost subliniată şi importanţa viitoarei întâlniri a G-20 de la Seul, au fost abordate probleme ale schimbărilor climatice în contextul dezvoltării producţiei de energie regenerabilă, cooperarea în ştiinţă şi tehnologie.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2010-10-20 Imprimare Download sus