Punct de vedere la Pulsul Geostrategic 265 - Turcia - actor inconturnabil în Orientul Mijlociu

Turcia - actor inconturnabil în Orientul Mijlociu
Corneliu PIVARIU

La 9 iulie 2018 președintele Recep Tayyip Erdogan a inaugurat al doilea său mandat, marcând în același timp schimbarea sistemului parlamentar, în funcție de aproape 100 de ani, cu unul în care puterea politică este concentrată mai mult la nivelul președinției.

Schimbarea are loc în condițiile evoluțiilor complexe din Orientul Mijlociu și mai ales din Siria, precum și contextului geopolitic global de repoziționare a marilor puteri, a sferelor de influență ale acestora precum și concurența economică acerbă pentru surse de energie și piețe. Cât de benefic va fi acest context pentru evoluțiile politico-economice din Turcia urmează să vedem în anii următori. De asemenea, evoluțiile situației internaționale vor reprezenta o provocare pentru echipa de care dispune președintele Erdogan și în care loialitatea față de președinte este considerată un factor cel puțin la fel de important ca și competența, dacă nu mai mult în condițiile actuale. Politica externă a Turciei trebuie să găsească soluția cea mai bună între fluctuațiile anti-occidentale și visul neo-otoman  de hegemonie regională pe de o parte și nevoia unor relații bune cu Uniunea Europeană și SUA pe de altă parte. Aceste relații sunt de o mare importanță, mai ales în momentul de față când creșterea economică a început să scadă iar investițiile străine nu sunt la nivelul dorit, ceea ce ar putea avea un impact nedorit pentru actuala conducere a Turciei la alegerile locale din martie2019. Situația s-a complicat și prin amplificarea inflației, la 1august lira turcească depășind pragul de 5 lire pentru 1 dolar SUA. Mai mult, anunțul președintelui Trump, la 10 august, privind dublarea tarifelor la exporturile turcești de oțel (+50%) și aluminiu (+20%), au provocat o nouă devalorizare a lirei turcești cu circa 30%, o ușoară redresare a piețelor observându-se în prezent.

Având în vedere integrarea economică a Turciei în economia mondială, ceea ce a dus și la adâncirea dependenței de aceasta, mai ales că Turcia nu are surse energetice importante și depinde de importuri, președintele Erdogan a anunțat la 3 august un nou program pentru 100 de zile și a făcut apel la toți cetățenii “să scoată” valuta străină și aurul „ținut sub pernă” și să-și transforme economiile în lire turcești, apel care se pare că nu a avut efectul scontat. Pe de altă parte Erdogan a spus că Turcia nu va accepta să fie dependentă de occident și se va orienta spre  piața chineză pentru împrumuturi (inclusiv emiterea unor titluri de stat în yuani), fără a explica de ce chinezii vor trata Turcia altfel decât creditorii americani sau europeni.  Mai mult, decizia președintelui Trump de majorare  a taxelor la oțel și aluminiu, a fost apreciată de președintele turc ca fiind război economic și a lansat un mesaj omologului său american, spunând: “Într-un moment când Răul continuă să bântuie prin lume, acțiuni unilaterale împotriva Turciei de către SUA, aliatul nostru de zeci de ani, nu ar face decât să deservească interesele și securitatea SUA". În continuare președintele Erdogan a spus: "dacă nu va fi inversat acest curent de unilateralism și lipsă de respect, vom fi nevoiți sa ne căutam noi prieteni și aliati", spunând că președintele Trump ar face bine să se gândească cu seriozitate la acest lucru “înainte să fie prea târziu".

Chiar și președintele Trump a recunoscut că relațiile SUA cu Turcia nu sunt bune în momentul de față. Probabil va mai aștepta ceva timp pentru a-și adapta și reconsidera poziția față de acest important aliat care nu poate fi ocolit în găsirea unei soluții în Orientul Mijlociu și în alte probleme geopolitice. Iată că în acest context a fost brusc realizat Tratatul Mării Caspice, negociat timp de decenii, și care îi oferă Rusiei o poziție relevantă în această zonă. Rusia folosește oportun situația și prin vocea ministrului său de externe, Sergei Lavrov, declară că în viitorul imediat este planificat un summit în patru (Turcia, Rusia, Germania, Franța) la Ankara, în problema Siriei, dar și cu alți invitați, inclusiv  organizații internaționale (ONU, OSCE, etc). Surse turce apreciază că acest summit ar putea avea loc la 7 septembrie.

Semnificațiile acestor evoluții sunt complexe, arătând că Germania și Franța ar putea să revină pe poziții mai importante în Orientul Mijlociu, dorind să investească în marile proiecte comune Rusia-Turcia. Ar fi posibil un nou Orient Mijlociu în care Turcia își păstrează un loc inconturnabil.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2018-08-20 Imprimare Download sus