Editorial la Pulsul Geostrategic 265 - Prostia și corupția flageluri ale lumii contemporane sau pârghii de acțiune pentru realizarea unor obiective geopolitice?

Prostia și corupția flageluri ale lumii contemporane sau pârghii de acțiune pentru realizarea unor obiective geopolitice?
Corneliu PIVARIU

“Diferența dintre geniu și prostie este că  geniul are limitele sale”
Albert Einstein

Istoricul și economistul italian Carlo Cipolla a reușit, după ani îndelungați de studiu, să formuleze cinci legi universale ale prostiei, funcționabile în orice societate:

1. Omul subestimează întotdeauna numărul idioților care-l înconjoară;
2. Probabilitatea ca un om să fie prost nu depinde de alte calități ale sale;
3. Prostul este acea persoană ale cărei acțiuni care duc la pierderi pentru alți oameni sau grupuri de oameni și nu aduc beneficii actantului,  sau chiar se transformă în  evenimente negative pentru el;
4. Deștepții subestimează mereu potențialul distructiv al proștilor;
5. Prostul e cel mai periculos tip de personalitate.

Nu vom dezvolta aceste formulări, dar înțelegerea lor va aduce concluzii interesante pentru cei interesați.

Dar la prostie se mai adaugă educația insuficientă, sau cu mari carențe, care începe să se manifeste tot mai frecvent, inclusiv prin ceea ce constituie o formă primară a acestei lipse de educație sau carențe în desfășurarea procesului educativ - analfabeții funcționali. Procentajul acestora este îngrijorător pe plan mondial, în anul 2005 acesta ajungea la 68% în Brazilia, alte statistici menționau că în Italia acesta era de 47%, în Mexic de 43%, iar în Marea Britanie de 21,8%. Remarcăm că la nivelul Uniunii Europene există  preocuparea pentru reducerea acestui procent cu 20% în următorii 10 ani, țările nordice având un procentaj sub 20%, dar Bulgaria și România de peste 40%.

Iată că începe  să se manifeste, în unele țări, un proces de prostocrație, care evidențiază prezența în administrația și conducerea  centrală, în alte organisme economice și administrative, a unor elemente cu o pregătire precară, mult sub cea necesară bunei îndepliniri a atribuțiunilor funcționale în posturile pentru care au fost desemnați.
Cui folosește această evoluție? Unui conglomerat de forțe, multe dintre ele multinaționale, care urmăresc atingerea unor obiective proprii, politico-economice și de altă natură , a unor obiective geopolitice care vizează o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în lume, mult mai ușor de realizat dacă masa mare  a populațiilor naționale este slab pregătită, puțin educată  și fără conștiința apartenenței la un sistem de valori democratice.

La aceasta se adaugă corupția, un fenomen la fel de vechi ca și societatea umană sau cu cea mai veche profesie din lume.  Desigur, o lume fără corupție este un obiectiv nobil, dar în același timp pot spune fără teama de a greși și utopic. Asta nu înseamnă că nu trebuie luptat pentru diminuarea corupției, dar aceasta se poate face în primul  rând prin educație și prin o dezvoltare economică susținută a statelor și apoi prin politica organelor de stat de combatere a corupției. Din păcate, un observator avizat poate constata că, în unele țări, de interes pentru anumite forțe, există preocuparea folosirii stindardului luptei împotriva corupției - dirijate cu prioritate pe unele segmente ale societății, pentru atingerea unor alte obiective specifice, care nu au aproape nimic în comun cu interesele naționale ale statelor respective.

Iată că, prostia și corupția, constituie nu numai pericole ale societăților în care se dezvoltă, dar și instrumente abil folosite de forțe care urmăresc în realitate alte obiective decât cele frumos promovate de organisme internaționale ca ONU, UNESCO și altele.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2018-08-20 Imprimare Download sus