Punct de vedere la Pulsul Geostrategic 257 - Siria - al Treilea Război Mondial nu începe pe Twitter

Siria - al Treilea Război Mondial nu începe pe Twitter
Corneliu PIVARIU

Câteva zile de la anunțul președintelui american Donald Trump pe Twitter, mai exact în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 aprilie ora 04.00 ora Damascului, SUA, Marea Britanie și Franța au lansat un atac cu rachete (Tomahawk și alte rachete aer-sol  lansate de pe bombardiere) asupra unor obiective punctuale (unul la periferia Damascului și două în regiunea Homs),  aparținând programului de arme chimice a regimului Bashar al-Assad. O analiză mai detaliată puteți citi în Suplimentul  la acest număr, aici vom face câteva considerații privind situația geopolitică mondială și regională, în urma acestui  ultim atac aliat, precum și posibile consecințe.

Deși erau multe estimări  că atacul va avea loc la sfârșitul lunii aprilie, acesta a fost executat la scurt timp după declarația președintelui american, probabil această dată fiind în legătură și cu recente evenimente interne din SUA. De asemenea,  pentru premierul britanic Theresa May și președintele francez Emanuel Macron, acțiunea a constituit o bună oportunitate pentru a-și îmbunătăți procentajele de susținere și apreciere publică.

Așa cum era de așteptat, acțiunea militară a fost mai puternică decât cea din aprilie 2017 și a demonstrat hotărârea președintelui SUA (și a aliaților) de a nu tolera folosirea armelor chimice de către regimul sirian, așa cum Barack Obama a procedat în 2013, când depășirea “liniei roșii” stabilite de administrația americană însăși, nu a fost sancționată.

În fapt, regimul sirian condus de familia Assad a profitat, de-a lungul istoriei, de lipsa de reacție a comunității internaționale față de atrocitățile comise împotriva propriei populații, și menționăm aici numai masacrul de la Hama din februarie 1982, când armata și forțele de securitate au ucis circa 40.000 de locuitori ai orașului, care a și fost închis - fiind distrus în mare parte - pentru aproape un an. În acest context credem că lovitura din 14 aprilie 2018 nu este decisivă în determinarea regimului Assad de a nu mai bombarda propria populație.

Remarcăm grija SUA și aliaților pentru a „nu zgâria nici măcar un soldat rus” după cum apreciau unii analiști după acțiune. De altfel, acest lucru iese și mai bine în evidență prin faptul că o altă facilitate din programul chimic Siria, situat în zona deluroasă din regiunea Latakia nu a fost de loc lovită, având în vedere și apropierea de baza rusă de la Khmeimin. Mai notăm că, după unele surse,  radare ale sistemelor ruse de rachete au fost închise în perioada atacului (probabil și pentru evitarea unor incidente). O sursă rusă aprecia că ziua de 14 aprilie “a fost foarte bună pentru președintele Putin”, demonstrându-se astfel că  Rusia este tratată cu atenție, contrar declarației (ce poate fi apreciată ca fiind puțin neobișnuită pentru un stat democratic) a ambasadorului rus în SUA, conform căreia atacul a reprezentat o insultă la adresa președintelui rus.

Cu această ocazie SUA și-a recâștigat puțin din rolul pierdut de important arbitru internațional și se repoziționează ca un jucător important în Siria, fără ca această acțiune să fie suficientă în acest sens. NATO demonstrează din nou că este o alianță puternică și care are resurse de a depăși momente dificile. Franța probabil își va întări prezența militară și Siria (probabil în nord-estul țării), iar Marea Britanie va continua să fie un aliat important pentru SUA în Orientul Mijlociu.

Disputa va continua cu mijloace diplomatice, politice și de altă natură (deja activitatea digitală a trolilor ruși a crescut cu 2.000%, la 24 de ore după atac). O rezoluție de condamnare a atacului, propusă de Rusia, a fost respinsă de Consiliul de Securitate  ONU (cu o majoritate de 8 voturi, fiind votată pentru doar de Rusia, China și Bolivia), ceea ce era de așteptat.

Interesantă și părerea, la cald, a unei surse din Damasc care spunea că, înainte de atac, analiștii aveau păreri diferite , considerând că acesta va fi mic, mare, extins sau nu va fi de loc, iar el îl apreciază ca fiind „mărunțel”, spunând că sirienii au trecut prin momente  și mai dificile și manifestându-și încrederea în acțiunile viitoare ale regimului Assad.

Reiterând importanța geopolitică regională a Siriei și probabil enormele sale rezerve energetice, încă nepuse în valoare, opinăm că, cel puțin în viitorul apropiat, al Treilea Război Mondial nu va avea ca punct de plecare Siria.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2018-04-20 Imprimare Download sus