Supliment la Pulsul Geostrategic 235 - Mituri și mistificări despre NATO în R. Moldova

Mituri și mistificări despre NATO în R. Moldova
Nicolae Țîbrigan

La începutul lunii februarie 2017, reprezentanții oficiali ai Alianței Nord-Atlantice au semnalat o creștere accentuată a fluxului de propagandă rusă distribuit prin intermediul diverselor canale media, mai ales după anexarea ilegală a Crimeii.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu, rolul de principale surse ale narativelor anti-NATO fusese preluate de agențiile de știri controlate de guvernul rus, cum ar fi Sputnik, RT, Life.ru și altele. De altfel, specialiștii NATO au realizat un „catalog online” cu 32 de mituri anti-NATO extrase din campaniile de dezinformare ale Moscovei derulate în ultimii doi ani, fiind combătute prin argumente, date factuale, înregistrări video/audio, comunicate de presă, revista presei etc. – toate amplasate în secțiunea separată „NATO-Russia: Setting the record straight”.

Potrivit reprezentantei NATO, Oana Lungescu, cea mai recentă dezinformare ar fi avut loc la începutul lunii februarie a.c., când televiziunea Life.ru din „Legiunea Media” a Armatei difuzează o așa-numită „interceptare” a convorbirii dintre Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu un parodiant rus care-l imita pe președintele ucrainean Petro Poroșenko. „O astfel de convorbire telefonică n-a existat în realitate, reprezentând mai degrabă un exemplu clar de dezinformare”, declara pentru Reuters Oana Lungescu.

Dacă până nu demult autoritățile ruse negau vehement că intenționează să se implice în treburile interne ale altor state, în timp ce presa controlată de statul rus contrazicea orice referire la faptul că ar acționa ca instrument de propagandă a Kremlinului, la sfârșitul lunii februarie Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, recunoaște într-un discurs către deputații ruși că va dezvolta unitățile specializate în războiul informatic, unde „propaganda trebuie să fie inteligentă, abilă și eficientă”. Nimic nou dacă judecăm prin prisma ultimelor doctrine militare ale Federației Ruse unde se amintea de o readucere și utilizare în scopuri militare a tehnologiilor informației și comunicațiilor în „războaiele moderne”. Astfel, presa este considerată de multă vreme de strategii ruși drept o armă a războiului hibrid, utilizat extensiv, pe plan extern, numai că până acum nimeni nu recunoscuse acest fapt oficial și formal.

Valurile de extindere ale NATO au fost identificate ca amenințări principale la adresa securității Federației Ruse (menționată și în documente anterioare de la data adoptării primului Concept de securitate națională - 2000). Obiectivul de bază neasumat oficial de presa angrenată în mașinăria de propagandă a Federației Ruse constă în discreditarea SUA și NATO la nivelul opiniei publice din cele 28 de state aliate. Prin aceste campanii concentrate pot fi oprite și aspirațiile atlantice ale altor state aflate în vizor. Ori, imaginea Alianței și a Washingtonului poate fi sabotată simultan deoarece propaganda rusă asociază organizația politico-militară defensivă cu imaginea celui mai mare contributor al său – SUA („Говорим – НАТО, подразумеваем - США”). Prin această metodă a „picăturii chinezești” administrată mediatic, Rusia intenționează să slăbească coeziunea din rândul Alianței și să forțeze retragerea bazelor militare (obiectiv asumat pe termen lung).

Un rol important în promovarea narativelor anti-NATO îl au mass-media, incluzând atât media tradițională (TV, radio, presă), cât și cea online (portaluri, bloguri, rețele sociale etc.). Prin folosirea metodei „falsului expert”, presa anti-occidentală afiliată partidelor pro-ruse din R. Moldova promovează mult mai efectiv orice discurs împotriva colaborării Chișinăului cu Alianța. Așa se explică și de ce „politologul de serviciu” al PSRM, Bogdan Țîrdea, a acordat o ediție întreagă din emisiunea „На Самом Деле”, difuzată la NTV Moldova, subiectului deschiderii Oficiului de legătură NATO în Chișinău (de fapt, o pastilă editorială format TV). De aici putem desprinde cu ușurință câteva narative importante ale discursului anti-NATO promovat în R. Moldova.

Comparativ cu situația din România, unde războiul informațional rus are drept ținte predilecte bazele militare americane, scutul antirachetă de la Deveselu și statutul de membru al Alianței „aflată în proximitatea frontierei ruse” după anexarea ilegală a Crimeii de către trupele militare ruse, în R. Moldova retorica anti-NATO s-a intensificat considerabil după anunțul făcut de oficialii de la Chișinău privind deschiderea unui Oficiu de legătură NATO (mai 2015), precum și cu ocazia expunerii tehnicii militare utilizate în cadrul exerciţiului moldo-american „Dragon Pioneer 2016” (mai 2016).
Pentru a contabiliza tipizarea discursului anti-atlantic în R. Moldova vom utiliza analiza de conținut aplicată în cadrul unui eșantion de surse mediatice online, comentarii ale userilor indentificați ca troli, editoriale, titluri de știri etc. din spațiul public din R. Moldova publicate în perioada ianuarie 2014 - februarie 2017 și au folosit dezinformări, relatări tendențioase, atacuri sau comentarii critice la adresa NATO. Pe baza acestor materiale, am realizat o listă a principalelor mituri anti-NATO prezente în spațiul public din R. Moldova și diseminate de presă sau agenți de influență ai Kremlinului, unde fiecare narativ este demontat prin argumente pertinente și concise.

...

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2017-04-20 Imprimare Download sus