Punct de vedere la Pulsul Geostrategic 232 - Bătăliile pentru Raqqa și Mosul în geopolitica Orientului Mijlociu și nu numai

Bătăliile pentru Raqqa și Mosul în geopolitica Orientului Mijlociu și nu numai
Corneliu PIVARIU

În cursul anului 2016 Daesh a pierdut circa 30% din teritoriile controlate în Siria și Irak, iar cele mai importante lupte în a doua jumătate a anului trecut s-au concentrat în zonele Mosul și Raqqa, conform concepției Pentagonului, ofensiva asupra celor două regiuni trebuie desfășurată concomitent pentru a nu permite forțelor Daesh să se concentreze pe o direcție sau alta.

În luptele pentru Mosul, unde armata irakiana reprezintă forța principală împotriva Daesh, din octombrie 2016 și până în jurul datei de 25 februarie s-a reușit trecerea sub control a zonei de est a orașului până la fluviul Tigru precum și aeroportul din zona de vest. Daesh a organizat o puternică rezistență pe Tigru, orașul vechi și zona de vest, iar luptele, dacă se vor desfășura de maniera de până acum vor mai dura cel puțin câteva luni. De la începutul ofensivei și până în prezent au fost înregistrați peste 160.000 de refugiați, în zona controlată de Daesh estimându-se că mai sunt încă circa 800.000 de civili, dintre aceștia unele surse menționând că fac parte aproape 300.000 de copii, care nu este exclus să fie folosiți în ultimă instanță ca scuturi umane de către Daesh.

În ceea ce privește Raqqa, deși Daesh și-a declarat capitala în acest oraș, este mai mic, cu circa 220.000 de locuitori, situat pe Eufrat, la circa 40 de kilometri de barajul Tabka (care a dus la crearea lacului Assad - cel mai mare din Siria, construit cu asistență tehnică sovietică între 1968-1973). Luptele pentru eliminarea Daesh din această zonă s-au desfășurat în trei faze, începând cu 6 noiembrie 2016: izolarea dinspre nord, izolarea dinspre vest, iar faza a treia, începută la 4 februarie 2017 - izolarea dinspre est. Aici situația este mult mai complexă, ca urmare a intereselor și implicării unor forțe diverse: Forțele Siriene Democratice (SDF-peste 30.000 oameni - forțe înarmate, antrenate și sprijinite de SUA); Unităție de Protecție ale Poporului Kurd (YPG - circa 25.000 care de asemenea au fost aliații SDF și sunt agreate de SUA, dar nu sunt agreate de Turcia); circa 500 militari din forțele speciale americane. Subliniem că în august 2016 Turcia a declanșat operațiunea Scutul Eufratului, cu scopul de a-și asigura controlul la frontiera de sud, a combate Daesh și a împiedica constituirea unei zone autonome kurde în nordul Siriei.

Președintele Erdogan acordă o importanță deosebită bătăliei pentru Raqqa și mai ales reducerii cât mai mult posibil a participării forțelor kurde - YPG la această luptă, încercând să implice cât mai mult țările din Golf în lupta împotriva Daesh. În acest sens menționăm intense contacte și discuții la niveluri importante de decizie: vizita la Ankara a directorului CIA Mike Pompeo la 9 februarie, urmată la câteva zile de vizita unei delegații de diplomați și ofițeri de informații turci la Washington; întâlnirea Șefului Statelor Majore Întrunite ale SUA gen. Joseph Duford cu omologul său turc la baza de la Incirlik la 17 februarie; întâlnirea premierului turc Binali Yldirim cu vice-președintele american Mike Pence în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

Menționăm și turneul președintelui Erdogan în Bahrein, Arabia Saudită și Qatar la mijlocul lunii februarie urmărind obținerea participării cu trupe a acestor țări la bătălia pentru Raqqa, ceea ce vine în consonanță cu intenția americană de a include cât mai mulți luptători arabi în coaliția pentru eliberarea orașului și a Siriei. Chiar dacă această participare nu va fi cu forțe importante (Arabia Saudită este implicată în operațiunile militare din Yemen, Bahreinul va contribui cu un mic contingent în schimbul asigurării din partea Riadului că, în condițiile unor proteste interne ca urmare a implicării în Siria va fi sprijinit cu forțe de securitate, iar Qatarul va participa va urmare a alianței militare cu Turcia). În același context se situează și vizita de două zile (26-27 februarie) a președintelui Guvernului Regional din Kurdistan - Massoud Barzani în Turcia, unde a avut întâlniri cu președintele Erdogan, premierul Binali Ildirim, alți înalți oficiali turci, inclusiv șeful MIT - Hakan Fidan. Turcia dorește ca forțele kurde denumite Rojava Peshmerga (circa 7.000 de luptători sprijiniți de Barzani și antrenați de trupe turce) să revină în Siria. O delegație a Consiliului Național Kurd (KNC) a sosit la Washington la 27 februarie, unde a avut discuții la Departamentul de Stat, unde au discutat situația din Siria și mai ales problema kurdă, inclusiv posibilitatea revenirii luptătorilor Rojava în nordul Siriei.

Sunt interesant de analizat și mișcările pe care le vor face Iranul, Rusia și forțele loiale lui Bashar al Assad în acest context. Un succes al SUA și aliaților săi - mai ales Turcia, în bătălia pentru Raqqa, poate însemna o mai bună poziționarea a SUA în negocierile pentru o soluție în Siria. Discuțiile dintre SUA și Turcia pentru crearea unor zone de siguranță în nordul Siriei sunt considerate de Rusia și Iran ca o subminare a integrității teritoriale a Siriei, dar nici SUA nu este gata să ofere Turciei tot ce își dorește după o eventuală victorie la Raqqa.

Posibile victorii la Mosul și Raqqa în prima jumătate a acestui an ar putea fi un punct câștigat pentru Administrația de la Washinghton în întâlnirea Trump-Putin, preconizată în iulie a.c.

Vezi materialul complet
înapoi Publicat în 2017-03-05 Imprimare Download sus