Criza democrației

Criza democrației

Autori : Petrişor MANDU
Liliana - Cristina NICOLAU

Editura: LUX LIBRIS, 2009

Autorii profesor universitar doctor şi respectiv asistent universitar, la Catedra de Management şi Informatică Economică, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii " Transilvania" din Braşov, impart demersul lor de analiză in două capitole:

- Factori interni;

- Factori externi;

Capitolul I are 28 de subcapitole, iar capitolul II are 14 subcapitole, dar consider că fiecare din aceste 42 de subcapitole ar putea fi considerate capitole de sine stătătoare, modul de tratare şi lămurire a chestiunilor abordate in cuvinte puţine, la obiect ţine, cred, de formaţia militară a autorului.

Autorii sunt preocupaţi de etimologia cuvantului "criză", de la grecul "krisis" trecut prin latinescul" crisin", "crisis" in secolul al XVI-lea, dar concluzia este că oriunde apare acest fenomen produce panică şi nebunie.

Astăzi vorbim de criză manifestată in mai toate domeniile, aşa că avem: criza mondială, criza economică, criza financiară, criza pieţii, criza de autoritate, criza locurilor de muncă, criza geopolitică, criza politică ş.a.m.d.

Despre "Criza politică, boala democraţiei" autorii, au un subcapitol (28 ) şi consideră criza politica ca fiind rodul omului politic ineficient, un răspuns la nereuşitele acestuia in posturile cheie ale administraţiei statului.

Analizand originile, etapele, durata şi intensitatea actualei crize economice, autorii apreciază că originea crizei trebuie căutată in condiţiile deficitare ale fluxurilor economice, in ne concordanţele dintre activităţile de producţie şi circulaţia resurselor financiare. Lupta impotriva terorismului, războaiele purtate de SUA şi aliaţii săi in Irak şi Afganistan au condus la consumuri uriaşe de surse financiare alocate in sectoare neproductive, care au produs incetinire economică a epicentrului economiei mondiale. Metoda cea mai eficientă de reacţie s-a crezut a fi pomparea banilor in economie in scopul reducerii şocului financiar asupra agenţilor economici, asupra economiei in ansamblu.

Au mai fost şi alte cauze: reducerea dobanzilor, atenuarea restricţiilor in acordarea creditelor, reducerea rezervei valutare obligatorii, acestea au dus la creşterea volumului şi a vitezei de circulaţie a masei monetare , apariţiei unor mari investiţii ne performante care sau constituit, in anul 2007, intr-un sistem de risc financiar, sistem care a lovit pieţele bursiere in 2008.

Această criză a trecut frontierele SUA , s-a internaţionalizat şi a afectat statele in funcţie de schimburile şi interdependenţele existente intre ele.

Cel mai grav au fost afectate statele din Estul Europei care au fost atat de mult timp izolate ideologic, politic şi economic.

Autorii se intreabă dacă in viitor specialiştii in domeniile de baza ale vieţii sociale vor putea stabiliza şi gestiona dinamica crizelor şi pledează pentru managementul crizelor pe baza unei gandiri şi acţiuni economice a unor manageri, conducători sau experţi cu o asemenea pregătire profesională care să le permită să se implice cu randament maxim in rezolvarea situaţiilor de criză.

înapoi Publicat în 2010-03-21 Imprimare sus